Apocalipsa 20
| 1 | Apoi am vãzut pogorându-se din cer un înger, care tinea în mânã cheia Adâncului si un lant mare. |
| 2 | El a pus mâna pe balaur, pe sarpele cel vechi, care este Diavolul si Satana, si l-a legat pentru o mie de ani. |
| 3 | L-a aruncat în Adânc, l-a închis acolo, si a pecetluit intrarea deasupra lui, ca sã nu mai însele Neamurile, pânã se vor împlini cei o mie de ani. Dupã aceea, trebuie sã fie dezlegat pentru putinã vreme. |
| 4 | Si am vãzut niste scaune de domnie; si celor ce au sezut pe ele, li s-a dat judecata. Si am vãzut sufletele celor ce li se tãiase capul din pricina mãrturiei lui Isus si din pricina Cuvântului lui Dumnezeu, si ale celor ce nu se închinaserã fiarei si icoanei ei, si nu primiserã semnul ei pe frunte si pe mânã. Ei au înviat, si au împãrãtit cu Hristos o mie de ani. |
| 5 | Ceilalti morti n-au înviat pânã nu s-au sfârsit cei o mie de ani. Aceasta este întâia înviere. |
| 6 | Fericiti si sfinti sunt cei ce au parte de întâia înviere! Asupra lor a doua moarte n-are nici o putere; ci vor fi preoti ai lui Dumnezeu si ai lui Hristos, si vor împãrãti cu El o mie de ani. |
| 7 | Când se vor împlini cei o mie de ani, Satana va fi dezlegat; |
| 8 | si va iesi din temnita lui, ca sã însele Neamurile, care sunt în cele patru colturi ale pãmântului, pe Gog si pe Magog, ca sã-i adune pentru rãzboi. Numãrul lor va fi ca nisipul mãrii. |
| 9 | Si ei s-au suit pe fata pãmântului, si au înconjurat tabãra sfintilor si cetatea preaiubitã. Dar din cer s-a pogorât un foc care i-a mistuit. |
| 10 | Si diavolul, care-i însela, a fost aruncat în iazul de foc si de pucioasã, unde este fiara si proorocul mincinos. Si vor fi munciti zi si noapte în vecii vecilor. |
| 11 | Apoi am vãzut un scaun de domnie mare si alb, si pe Cel ce sedea pe el. Pãmântul si cerul au fugit dinaintea Lui, si nu s-a mai gãsit loc pentru ele. |
| 12 | Si am vãzut pe morti, mari si mici, stând în picioare înaintea scaunului de domnie. Niste cãrti au fost deschise. Si a fost deschisã o altã carte, care este cartea vietii. Si mortii au fost judecati dupã faptele lor, dupã cele ce erau scrise în cãrtile acelea. |
| 13 | Marea a dat înapoi pe mortii care erau în ea; Moartea si Locuinta mortilor au dat înapoi pe mortii care erau în ele. Fiecare a fost judecat dupã faptele lui. |
| 14 | Si Moartea si Locuinta mortilor au fost aruncate în iazul de foc. Iazul de foc este moartea a doua. |
| 15 | Oricine n-a fost gãsit scris în cartea vietii, a fost aruncat în iazul de foc. |
